Amenajarea de spatii verzi in Bucuresti si integrarea acestora in strategia de dezvoltare a Capitalei este strict necesara in vederea atragerii de investitii, in contextul in care municipiul beneficiaza de un potential urias in acest sens. Bucurestiul este al doilea oras din Uniunea Europeana din punct de vedere al densitatii populatiei, cu o medie de 8.518 locuitori/ km². Potrivit unui raport al autoritatilor europene privind perceptia asupra calitatii vietii, mai mult de 80% dintre locuitorii Capitalei au reclamat poluarea fonica si a aerului.

Investitiile masive realizate in ultimii ani in cartiere precum Floreasca, Tineretului sau Titan reprezinta exemple concrete in acest sens. "Autoritatile trebuie sa inceapa sa gandeasca pe termen lung. Bucurestenii isi doresc un oras de care sa fie mandri, in care sa se poata bucura de calitatea mediului construit si a spatiilor verzi. Orasul dispune de o istorie bogata si un patrimoniu unic. Daca adaugam la acestea si niste investitii in dezvoltarea spatiilor publice sau a unor parcuri bine gandite nu vom avea decat de castigat", a declarat Emil Ivanescu, vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania - Filiala Bucuresti (OAR Bucuresti).

Potrivit datelor organizatiei, legislatia ambigua, intretinerea neadecvata a spatiilor publice existente si a arborilor, precum si lipsa unei politici de dezvoltare sustenabila care sa promoveze prezenta vegetatiei va avea efecte nedorite si va transforma Capitala intr-un oras de evitat.

Conform informatiilor Primariei Municipiului Bucuresti, in Capitala exista, in prezent, 5.065 de hectare de spatii verzi. In 2007, suprafata acestora era, insa, de numai 1.958 ha, in 2010 fiind inregistrata o sporire de 130% a ariei totale a spatiilor verzi. Cresterea nu a avut, insa, la baza dublarea numarului de parcuri sau ample operatiuni de plantare de copaci, ci dezvoltarea suprafetei intravilane si includerea unor spatii verzi ample de tipul padurilor in rapoartele oficiale.

 

OAR Bucuresti militeaza pentru includerea spatiilor verzi in strategia de dezvoltare a orasului pe termen mediu si lung, acestea contribuind la cresterea numarului de turisti, a investitiilor straine si la imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor. Potrivit datelor organizatiei, capitalele europene care au implementat o strategie de dezvoltare urbana de succes au optat pentru un mix intre istorie, patrimoniu cultural si investitii in dezvoltarea spatiilor verzi. Pentru noua strategie, OAR Bucuresti va colabora cu societatea civila, alaturi de care a inceput dezvoltarea a 18 proiecte comunitare concrete in 10 zone importante ale Capitalei, printre care se afla cartierele Tei, Bucurestii Noi, Timpuri Noi, Giurgiului, Drumul Taberei, Prelungirea Ghencea etc.

Arhitectii propun, totodata, dezvoltarea si mentinerea spatiilor verzi actuale, considerand optima includerea unor alte zone centrale in programele de dezvoltare ale municipalitatii. Astfel, Bulevardul Magheru ar putea deveni dintr-o artera de tranzit, prin investitii sustinute, un adevarat centru urban atractiv pentru pietoni si turisti. "Bulevardul Magheru este privit, din pacate, ca o simpla artera de tranzit. Marii investitori si retaileri au ales sa nu fie prezenti in aceasta zona, cu toate ca potentialul este unul imens. De exemplu, principalele artere din München au fost transformate in adevarate artere comerciale, cu ample spatii urbane, moderne, care atrag anual mii de turisti", a declarat arh. Serban Sturza, presedintele OAR Bucuresti.

"Autoritatile au tratat superficial, pana acum, tema spatiilor publice si a zonelor verzi, traficul auto fiind principala directie de interes. Nivelul zgomotului ajunge si la 80 de decibeli pe Bulevardul Magheru. Plantarea unor arbori ar rezolva nu numai protectia fonica a locuitorilor zonei, cat si pe cea termica a cladirilor", a adaugat Emil Ivanescu.

***

Anuala de Arhitectura Bucuresti - editia 2015, cu tema "Construind Comunitatea", se desfasoara in perioada 8 mai - 3 decembrie 2015. Evenimentul militeaza pentru o arhitectura de utilitate publica sensibila la ideea de context si comunitate, care presupune ca arhitectul se implica in dinamica vietii comunitare, atent atat la oras, cat si la comunitate. Prin intermediul editiei din acest an a Anualei de Arhitectura, Filiala Bucuresti a OAR se deschide spatiului public si comunitatilor urbane, dorind sa consolideze interfata dintre profesie si societate.