Senatul a adoptat pe 14 septembrie, in calitate de prima Camera legislativa sesizata, proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 79/2021, prin care sunt modificate conditiile de acces la functia de arhitect-sef, aproband totodata si un amendament sustinut la nivelul Comisiei de administratie publica. Potrivit acestuia, in cazul in care, la concursul pentru ocuparea functiei de arhitect-sef de la nivelul municipiilor nu se prezinta persoane cu 7 ani de experienta in domeniu, la a doua procedura accepta si candidati cu o vechime de cinci ani, informeaza Agerpres.

In forma initiala, cea a ordonantei, experienta de cinci ani era acceptata pentru functia de arhitect-sef de la nivelul municipiilor, insa cu exceptia municipiilor resedinta de judet, a municipiului Bucuresti, precum si a sectoarelor Capitalei.

Social-democratul Maricel Popa, secretar al Comisiei pentru administratie publica, a declarat ca Romania se confrunta cu probleme de urbanism din cauza lipsei unor specialisti dornici sa se angajeze in sistemul public, dar si din cauza lipsei de interes din partea autoritatilor locale. El a oferit exemplul Iasiului, care nu are Plan Urbanistic General de “mai bine de 24 de ani”.

"Avem sute de institutii fara specialisti in urbanism. Este clar ca avem nevoie de masuri, pentru ca dezvoltarea haotica pe linie de urbanism si amenajarea teritoriului va cauza probleme majore in viitor. Deja efectele anilor trecuti se vad. Avem strazi pe care nu incap masinile de interventie. Avem blocuri langa case, fabrici langa locuinte. Iar acum este aproape imposibil sa vii sa reglementezi in acele zone", a declarat Maricel Popa.

Senatorul USR PLUS, Raoul Trifan, a admis ca OUG vine in intampinarea nevoii reale a multor administratii locale, care nu reuseste sa angajeze arhitecti-sefi, insa a atras atentia asupra dezvoltarii “dezordonate” din localitati unde “se construieste mult si haotic” si a declarat ca proiectul are “potentialul real de a adanci problemele” deja existente.

"Ultimul lucru de care avem nevoie acum este ca postul de arhitect-sef, mai ales intr-o resedinta de judet, sa ajunga si scriptic - pentru ca faptic deja se intampla acest lucru in unele locuri - sa fie un simplu purtator al unei stampile care este aplicata pe orice document care are girul primarului. (…) Inteleg ratiunile din spatele acestui proiect de lege, dar sunt de parere ca solutia la care s-a ajuns nu este de natura sa rezolve adevarata problema de fond pe care incercam cu totii sa o rezolvam", a subliniat Raoul Trifan.

Guvernul a adoptat pe 30 iunie, la propunerea MDLPA, o ordonanta care prevede extinderea categoriei de studii si catre alte domenii de specializare conexe arhitecturii si urbanismului, de exemplu ingineria economica in constructii, in cazul municipiilor (altele decat cele resedinta de judet), oraselor si comunelor, cu conditia ca, in primul an de la numirea in functia de arhitect-sef, aceste persoane sa absolve cursuri de formare profesionala continua de specialitate in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si autorizarii constructiilor.

Noile prevederi ofera posibilitatea comunelor si oraselor de a avea arhitect-sef prin asociatii de dezvoltare intercomunitara pentru mai multe unitati administrativ-teritoriale si elimina necesitatea atestarii arhitectilor-sefi de catre Registrul Urbanistilor din Romania.

Ministrul Dezvoltarii, Cseke Attila, a transmis la momentul respectiv ca, dintre cele 3.228 de unitati administrativ-teritoriale din Romania, doar 185 au un arhitect-sef, iar motivul il reprezinta reglementarea stricta privind accesul in functie al acestora.

Pe 1 iulie, presedinte Ordinului Arhitectilor din Romania, Alexandru Gavozdea, dezaproba modificarea conditiilor de acces la functia de arhitect-sef, sustinand ca aceasta decizie reprezinta “un pas major spre distrugerea” mediului construit.