Peste 30% dintre liderii de companii din Romania considera ca noile forme de munca care s-au impus in contextul pandemiei, si in special cele de la distanta, au facilitat recrutarea de talente din strainatate. Intrebati care este considerat cel mai mare obstacol pentru recrutarea de talente din afara tarii, aproape jumatate dintre respondenti (46,2%) au mentionat lipsa legislatiei specifice in Romania. Pe locul al doilea, cu 20,5%, se afla inflatia si instabilitatea economica, iar pe cel de-al treilea loc aspectele ce tin de motive sociale - 11,5%, la acelasi nivel cu neadaptarea la cultura organizationala. Ultimul loc a fost ocupat de lipsa diversitatii in cadrul companiilor cu un procent de 6,4%.

Menit sa evidentieze problematica mobilitatii fortei de munca pe piata locala, sondajul EY Romania a fost derulat la nivelul persoanelor cu functii de conducere din cadrul departamentelor de resurse umane din companii autohtone, reiesind ca problema legislatiei romane ar fi prima si cea mai mare bariera in calea atragerii de talente externe. Cifrele arata ca, pentru a angaja un cetatean strain in Romania, din cauza birocratiei, procesul poate dura in medie 8 luni.

Conform rapoartelor, in ultimul deceniu, peste 100.000 de cetateni non-UE au venit sa lucreze in Romania in domenii precum textile, HoReCa sau constructii. Totusi, exista domenii care in continuare se confrunta cu o lipsa a fortei de munca, unul fiind sectorul IT&C. Acesta reprezinta un paradox, fiind domeniul care a evoluat tot mai mult in Romania, insa mediul universitar romanesc nu reuseste sa furnizeze forta de munca la nivelul cererii pietei pentru acest sector. Alte domenii ce trebuie avute in vedere sunt BPO (Business Process Outsourcing) si servicii suport (back office si client support) si retail.

Cu privire la sectorul BPO si servicii suport, atat mediul privat local, cat si cel public trebuie sa prezinte cat mai rapid o strategie in acest sens, pentru ca Romania a fost nominalizata ca fiind a doua cea mai selectata locatie in materie de investitii straine in servicii suport la nivel european, conform EY Attractiveness Survey Romania 2022.

 

In viziunea respondentilor, viitorul mobilitatii internationale a angajatilor este in stransa legatura digitalizarea - 40,5%. Pe locul doi, intr-un procent de 19%, respondentii au decis ca viitorul mobilitatii este legat de strategia de afaceri. Pe a treia pozitie, cu un procent de 17,7%, gasim eficienta operationala, iar pe cea de-a patra capabilitatile noi - 15,2%. Pe ultima pozitie respondentii au mentionat conformarea fiscala - 2,5%.

 

Munca de la distanta a inceput sa castige teren in comparatie cu clasicele metode de munca. Se observa ca din ce in ce mai multe state ofera vize pentru nomazii digitali si incearca prin diverse beneficii fiscale sa atraga talente din alte tari.

Noutatea muncii de la distanta consta in prezent nu atat in dorinta angajatului de lucra in timp ce calatoreste, ci mai degraba vine din amploarea asteptarilor, durata muncii la distanta si strategiile ce imping companiile in stabilirea locatiilor pentru forta de munca si timpul alocat acesteia. Acest aspect, coroborat cu cresterea competitiei pentru talente, ghideaza angajatorii sa caute talente din noi locatii. Conform studiului, 55% dintre respondentii participanti la EY Tax and Finance Operations Survey considera ca in viitor societatile cu risc de sediu permanent si cu un numar mare de angajati ce lucreaza de la distanta (din alte state) se vor confrunta cu riscuri fiscale. Exemple in acest sens ar fi un angajat al unei companii care traverseaza granitele internationale, dar si un angajat care schimba jurisdictiile fiscale in cadrul unei tari, cum ar fi intre statele americane si cantoanele elvetiene, pentru a-si desfasura activitatea.

Peste jumatate dintre respondentii participanti la sondajul EY cu privire la mobilitatea internationala a fortei de munca au raspuns ca in companiile lor nu se lucreaza de la distanta - 56,4% si numai 11,5% ca activitatea si operatiunile firmei se desfasoara complet in regim de la distanta.

Pe langa riscurile prezentate anterior, exista si provocari cu privire la gestionarea datelor angajatilor. Romania face pasi importanti in directia unui cloud digital care sa gestioneze logistica mobilitatii internationale, insa mai este nevoie de timp. Este necesar sa existe o infrastructura bine planificata si realista, care sa aiba in acelasi timp grija de securitatea fizica a persoanelor si de bunurile organizatiei, precum si de securitatea cibernetica.

 

O majoritate importanta dintre respondenti, de aproape 79% este de parere ca atragerea de talente din afara tarii reprezinta un avantaj pentru mediul de business romanesc, ceea ce intareste ideea ca organizatiile nu mai pot sa se rezume doar la forta de munca interna. Romania a inceput sa atraga talente externe odata cu venirea multinationalelor, la finalul anilor 1990, iar astazi se estimeaza ca aici muncesc aproximativ 30.000 de cetateni straini.

Referitor la sectoarele de afaceri din Romania au cel mai mult nevoie de recrutarea de talente externe, 16% dintre respondenti au mentionat serviciile medicale, urmate de sectorul turismului si industria hoteliera - 9,3% si de serviciile profesionale, cu 8%.

Pandemia a schimbat viata sociala, agendele politice, modul de lucru, dar, paradoxal, poate sa apropie lumea mai mult ca niciodata. Faptul ca astazi un muncitor din Statele Unite poate lucra in aceeasi companie cu unul din Romania, aflandu-se in locatii diferite si putand sa schimbe expertiza, reprezinta un efect benefic a doi ani de incercari si greutati. Lumea are sansa sa intre in contact cu medii de lucru mai complexe, cu organizatii diametral opuse cultural de cele obisnuite, dar, pentru ca acestea sa se intample cat mai eficient, este nevoie de strategii robuste si aplicate noilor realitati.

In timp ce unii angajatori romani sunt inca reticenti vis a vis de implementarea politicilor de munca de la distanta in afara tarii, alte trenduri prind viteza. De exemplu, unele multinationale au implementat politica de ‘workation’ (‘work’+’vacation’). De asemenea, ‘Gig economy’, care a prins avant inainte de pandemie este astazi o realitate, nici macar un trend din punctul meu de vedere. Organizatiile se vor uita peste granite, peste continente pentru a identifica si recruta talente, iar daca reusesc sa faca acest lucru intr-un mod corect, acestea vor avea acces la o plaja variata de forta de munca. Ramane de vazut in timp daca intr-adevar angajatorii vor merge la scara larga in aceasta directie, dar pentru moment, cat si in viitorul apropiat, reiese clar ca atat angajatorii, cat si angajatii vad mai multe beneficii in a continua munca intr-o maniera hibrida. Corina Mindoiu, Associate Partner | Tax & Law Services