Aproape 90% dintre cladirile din Romania sunt ineficiente energetic, iar autoritatile publice ar trebui sa dea un exemplu si sa investeasca in acest sector, dupa cum a precizat Nagy-Bege Zoltán, vicepresedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE), prezent la o conferinta specializata pe teme energetice, organizata de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana AHK Romania.

„Sectorul de cladiri este cel mai mare consumator de energie din Europa, peste 40% din consumul de energie se produce in cladiri, fie imobile rezidentiale, fie publice si industriale. Totodata, acelasi sector este responsabil pentru o treime din emisiile de dioxid de carbon din Europa. La nivelul UE, circa 75% din totalul cladirilor sunt ineficiente energetic. Aceasta cifra, in cazul Romaniei, este si mai mare, ne apropiem de 90%. Este motivul pentru care a fost nevoie de o directiva europeana care sa vina cu obligatii ferme. Actualmente, directiva europeana privind consumul energetic al cladirilor este deja aprobata si se asteapta intrarea sa in vigoare, prin publicarea textului in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Este foarte important ca autoritatile publice sa aduca exemple pozitive si sa faca investitii in acest domeniu. Cea mai ieftina energie este cea pe care nu o consumam, iar eficienta energetica trebuie abordata ca o resursa de energie in sine”, a declarat vicepresedintele ANRE.

Potrivit acestuia, autoritatile statului ar trebui sa se implice mai mult in reabilitarea termica a imobilelor pe care le detin sau le administreaza, deoarece, spre deosebire de gospodariile populatiei (unde s-au mai facut si se efectueaza unele investitii in aplicarea masurilor de crestere a eficientei energetice), acestea sunt mari consumatoare de energie.

De altfel, conform datelor Institutului National de Statistica (INS), centralizate de compania germana GFR si prezentate in timpul conferintei organizate de AKH, cladirile publice reprezinta 64% din totalul imobilelor consumatoare de energie din Romania. Institutiile din domeniul educatiei si invatamantului utilizeaza 354 kWh/mp/an, fata de consumul cladirilor din celelalte sectoare, ce se situeaza in medie la 200 kWh/mp/an pana la cel mult 250 kWh/mp/an.

Din discutiile pe tematica energiei, purtate la simpozionul AHK (intitulat „Infrastructura energetica in orase” si derulat recent la Hotelul Intercontinental din Bucuresti), a rezultat ca Romania ar putea avea o tinta de 31%-32% pentru energia regenerabila in anul 2030, ceea ce reprezinta un salt semnificativ fata de obiectivul de 24% pe care si l-a stabilit tara noastra pentru anul 2020.

„La nivelul UE, se discuta acest pachet legislativ de energie curata pentru toti europenii, iar pachetul legislativ contine mai multe regulamente si mai multe proiecte de directiva, cele mai importante fiind noua directiva pentru regenerabile, noua directiva pentru eficienta energetica, pentru Uniunea Energetica si pentru pietele europene de energie. Acest pachet legislativ ar putea fi aprobat in timpul presedintiei austriece a Consiliului UE, adica in a doua parte a acestui an. In caz contrar, adoptarea va avea loc dupa ce Romania va prelua presedintia Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019. Parlamentul European a aprobat deja tinte foarte indraznete si momentan partile incearca sa-si mentina pozitia, cu toate ca se pare ca tintele stabilite de Parlament vor fi totusi reduse. Pentru energia regenerabila, Parlamentul UE a aprobat o tinta de 35% si, din informatiile care mi-au fost aduse la cunostinta, se pare ca sunt sanse sa se aprobe 31% sau 32%”, a sustinut reprezentantul ANRE.

Nagy-Bege Zoltán a mai explicat ca acesta este un salt semnificativ, fata de 24% pentru anul 2020, cat este tinta Romaniei, obiectiv pe care tara noastra l-a atins inca de acum doi ani.

„Exista in mod clar argumente pentru o tinta mai indrazneata. In ultimii zece ani, costul tehnologiilor a scazut semnificativ, iar argumentul Parlamentului UE pentru a stabili o tinta mult mai mare decat cea din anul 2020 a fost ca, in cazul multor tehnologii, in cativa ani, investitiile vor fi rentabile chiar si fara scheme de sprijin, deci nu ar mai fi un efort financiar suplimentar pentru consumatorii de energie”, a adaugat Nagy-Bege Zoltán.

Situatia legislativa actuala se datoreaza faptului ca, in ianuarie a.c., Parlamentul European a aprobat o directiva privind promovarea surselor regenerabile de energie, potrivit careia tarile membre trebuie sa ajunga, pana in anul 2030, la o tinta de 35% din consum care sa provina din surse regenerabile. Initial, Comisia Europeana propusese un nivel de 27%, dar parlamentarii UE au decis ca este cazul unor obiective ceva mai ambitioase in domeniul energiei din surse regenerabile.

Romania are o tinta de implementare a productiei de energie regenerabila de 24% din total pentru anul 2020, dar acest obiectiv a fost deja indeplinit, inca din anul 2016.

Simpozionul „Infrastructura energetica in orase”, organizat de AHK Romania, a reprezentat un eveniment in preambulul vizitei unei delegatii de afaceri germane in tara noastra (ce a avut loc in intervalul 11-15 iunie 2018), formate din reprezentanti ai sase companii din domeniu, care doresc sa sustina stabilirea unor prime contacte intre consumatorii energetici din Romania, specialistii in energie si firmele romanesti, pe de o parte si societatile germane, pe de alta parte. Invitat sa participe in calitate de lector, vicepresedintele ANRE, Nagy-Bege Zoltán, a oferit participantilor - romani sau germani - o viziune de ansamblu asupra sectorului energetic din tara noastra. De asemenea, specialisti din Germania au prezentat modul in care se implementeaza masurile de crestere a eficientei energetice in cadrul republicii federale (ce este una din cele mai importante puteri economice din UE), precum si cu exemple practice privind instalarea unor sisteme de management energetic in orasele germane. De asemenea, la conferinta s-a discutat despre posibilitatile moderne de stocare a energiei. Panelul final le-a descris, in special firmelor din Germania, modul in care pot patrunde mai usor pe piata din Romania, la ce trebuie sa fie atenti managerii acestora cand isi cauta un partener de afaceri roman, care sunt diferentele dintre modul de business romanesc si cel german etc.