Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), cele doua organizatii reprezentative ale comunitatii bancare romanesti, solicita Parlamentului Romaniei extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse initial pentru dezbaterea aprofundata a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate, informeaza un comunicat comun al ambelor organizatii.

„Comunitatea bancara este profund ingrijorata de consecintele preponderent negative atat asupra consumatorilor, cat si asupra economiei, ce ar fi generate de potentiala intrare in vigoare a celor trei initiative legislative care se afla in diferite stadii de dezbatere atat la Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cat si la Camera Deputatilor (plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate)”, arata reprezentantii ARB si CPBR.

Acestia au comandat de altfel si un studiu, realizat de KPMG, in care se arata ca „atat impactul individual, cat si cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea duce la o incetinire a cresterii economice, la o scadere a consumului si investitiilor, precum si la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe langa alte efecte ce vor afecta consumatorii in mod direct si imediat”.

Astfel, in opinia asociatiilor bancare si KPMG, in cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobanzilor si eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, „o potentiala reducere a creditarii populatiei cu 5%, ca urmare a diminuarii capacitatii institutiilor de credit de a finanta sectorul privat, ar putea sa determine reducerea consumului cu 1,39%, a investitiilor cu 0,17% si a PIB cu 1,8%”.

De asemenea, conform ARB, CPBR si KPMG, daca propunerea legislativa privind limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate va intra in vigoare, avand in vedere potentialul de diminuare a capacitatii institutiilor de credit de a finanta economia reala, o potentiala reducere a creditarii populatiei si a agentilor economici cu 5%, conform estimarilor, poate sa duca la reducerea consumului cu 2,19%, a investitiilor cu 0,27% si a PIB cu 2,84%.

In schimb, dupa cum arata bancherii, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru institutiile de credit un capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea sustine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei.

Analistii KPMG mai sustin ca informatiile care au stat la baza intocmirii studiului comandat de ARB si CPBR sunt limitate la informatii disponibile in mod public din surse oficiale.

Cele doua proiecte de lege care prevad plafonarea dobanzii legale si activitatea recuperatorilor de creante urmeaza calea finala a plenului in Camera Deputatilor, dupa ce la data de 20 februarie a.c. comisiile reunite ale camerei superioare a Parlamentului (cea economica, juridica si de buget-finante) au avizat favorabil cele din urma amendamente la proiectele legislative propuse de senatorul PNL, Daniel Zamfir, iar ulterior, la 26 februarie 2018, acestea au fost votate de Senat.

Potrivit ultimelor amendamente aduse de Daniel Zamfir, dobanda anuala efectiva in cazul creditelor ipotecare ar putea fi plafonata la dobanda BNR (in prezent 2,25%) inmultit cu 2,5, deci un total de 5,62%. Cel de-al doilea amendament vizeaza nivelul dobanzii anuale efective la creditele de consum la 18%. Prezent la sedinta comisiilor reunite ale Senatului Romaniei, Daniel Zamfir a adus ca argument, in favoarea amendamentului sau, o lista cu nivelul dobanzilor plafonate in alte tari europene ce practica acest sistem. Astfel, conform listei, dobanzile anuale efective medii in Franta sunt de 3,38%, in Germania de 3,36%, iar plafonul maxim al DAE in Spania este de 2,5 ori dobanda de referinta a bancii centrale. Se pare ca acest model a stat si la baza plafonarii DAE la creditele ipotecare. Media dobanzilor la nivelul Uniunii Europene era in 2010, cand se resimteau din plin si dureros efectele crizei economice cauzate de banci prin practicarea creditelor sub-prime (acolo unde mediul economic si legislativ le permitea forma respectiva de creditare) de 3,45%, respectiv 5,17% si 5,07%, in functie de perioada derularii imprumutului bancar considerat riscant (sub-prime). In Romania, in aceeasi perioada, se plateau dobanzi medii de 6,65%, 11,60% si 12,97%, dublu (sau chiar triplu) fata de media europeana. Chiar si in prezent, dupa cum a aratat legiuitorul, dobanzile cele mai mari sunt cele la creditele pe termen scurt, fara garantii si cu valori de sub 20.000 de euro, adresate persoanelor aflate in situatia cea mai vulnerabila (sub-prime). Dobanzile cele mai mici sunt la creditele ipotecare, iar cele medii se remarca la creditele imobiliare mai mari de 20.000 de euro. Al doilea proiect de lege privind cuantumul maxim pe care recuperatorii il pot solicita debitorului executat a intrat de asemenea in linie dreapta. Potrivit acestui proiect, debitorul nu va plati recuperatorului de creante intreaga suma pe care o datora bancii, insa va achita dublul valorii date de recuperator in momentul in care a cumparat creanta de la banca. Mai exact, daca o restanta de 40.000 de euro a fost cumparata de recuperator la 10% din valoarea ei, debitorul va plati recuperatorului de creante 8000 de euro si nu valoarea totala de 40.000 de euro. Cel de-al treilea proiect de lege, initiat tot de Daniel Zamfir, vizeaza eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de credit, dar pentru acesta termenul de dezbatere la Senat a fost prelungit. Pentru a descarca studiul KPMG, click aici!