La data de 15 octombrie 2019, in temeiul art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) a adus la cunostinta publicului textul noului proiect de act normativ, denumit: Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor.

Potrivit notei de fundamentare (expunerii de motive), proiectul de act normativ are ca obiect transpunerea la nivel national a prevederilor Directivei 2018/844/UE de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanta energetica a cladirilor precum si asigurarea conformitatii prevederilor Legii nr. 372/2005, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanta uniunii energetice si a actiunilor climatice (act normativ cu directa aplicabilitate).

In luna iunie 2018 a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European si a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanta energetica a cladirilor si a Directivei 2012/27/UE privind eficienta energetica. In conformitate cu art. 3 alin. (1) al directivei mentionate anterior, statele membre asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 10 martie 2020.

De asemenea, in luna decembrie 2018 a fost aprobat Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanta uniunii energetice si a actiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 si (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European si ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE si 2013/30/UE ale Parlamentului European si ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE si (UE) 2015/652 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European si al Consiliului.

Principalele modificari aduse prin noul proiect de lege, propus de MDRAP, sunt urmatoarele:

- obligativitatea Romaniei in acord cu prevederile Directivei 2018/844/UE, in calitate de stat membru, de a elabora o strategie de renovare a cladirilor, pe termen lung;

- strategia sus-mentionata vizeaza sprijinirea renovarii fondului national de cladiri rezidentiale si nerezidentiale, atat publice, cat si private, si transformarea sa treptata intr-un fond imobiliar cu un nivel ridicat de eficienta energetica si decarbonat pana in 2050;

- strategia ce va fi elaborata de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in calitate de autoritate centrala competenta in domeniul constructiilor, si va fi supusa spre aprobare Guvernului va cuprinde:

a) o imagine de ansamblu a parcului imobiliar national;

b) identificarea unor abordari eficiente din punctul de vedere al costurilor, ale renovarilor relevante pentru tipul de cladire si zona climatica;

c) politici si actiuni pentru stimularea renovarilor aprofundate si/sau a renovarilor majore, eficiente din punct de vedere al costurilor, ale cladirilor, inclusiv a renovarilor aprofundate si/sau renovarilor majore efectuate in etape, si pentru sprijinirea masurilor si a renovarilor specifice si eficiente din punct de vedere al costurilor, prin introducerea foilor de parcurs si a sistemului optional de pasapoarte pentru renovarea cladirilor;

d) o imagine de ansamblu a politicilor si a actiunilor vizand segmentele din parcul imobiliar national cu cele mai slabe performante, dilemele motivatiilor divergente si deficientele pietei si o prezentare in linii mari a actiunilor nationale relevante care contribuie la atenuarea saraciei energetice;

e) politici si actiuni care vizeaza toate cladirile publice, detinute si ocupate sau nu, dupa caz, de catre autoritatile publice, inclusiv cele inchiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing;

f) o imagine de ansamblu a initiativelor nationale pentru promovarea tehnologiilor inteligente si a cladirilor si comunitatilor bine conectate, precum si a competentelor si educatiei in sectoarele constructiilor si eficientei energetice;

g) o estimare bazata pe date concrete a economiilor de energie preconizate si a altor beneficii, cum ar fi cele referitoare la sanatate, siguranta si calitatea aerului;

h) o abordare cuprinzatoare a stimularii renovarii fondului national de cladiri prin utilizarea unor mecanisme de finantare dedicate in egala masura tuturor tipurilor de cladiri aflate in proprietate publica sau privata;

i) programe de finantare pentru imbunatatirea eficientei energetice in cladiri care sa monitorizeze intr-un interval de timp economiile de energie realizate, sa evidentieze beneficiile extinse si impactul asupra sanatatii, confortului si sigurantei;

- obligativitatea investitorilor/proprietarilor/administratorilor, dupa caz, sa asigure echiparea cladirilor noi, precum si a cladirilor existente care sunt supuse unei renovari majore, cu puncte de reincarcare si infrastructura incastrata, pentru vehiculele electrice;

- obligativitatea echiparii cladirilor noi, precum si a cladirilor existente supuse renovarii majore, cu dispozitive cu autoreglare si sisteme de automatizare si control;

- modificarile cerintelor in materie de inspectare care introduc urmatoarele:

- praguri diferite pentru inspectii;

- introducerea inspectiilor la sistemele de ventilare pentru sistemele combinate de incalzire (climatizare) si ventilare;

- un accent mai puternic pe conditiile normale de functionare;

- un rol mai important pentru sistemele de automatizare si control al cladirilor (BACS) si sistemele de monitorizare electronica si control.

- exceptarea de la inspectii pentru sistemele tehnice ale cladirilor care fac obiectul contractelor de performanta energetica;

- instituirea obligativitatii auditorilor energetici pentru cladiri de a transmite la MDRAP, dupa data de 31 decembrie 2020, impreuna cu certificatele si sintezele rapoartelor de audit energetic, precum si impreuna cu rapoartele de inspectie a sistemelor tehnice ale cladirii, un document electronic, editabil, care sa cuprinda informatii energetice relevante despre cladirea auditata energetic, in vederea constituirii bancilor de date la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice;

- dezvoltarea unei baze de date nationale la nivelul MDRAP care sa permita colectarea datelor privind consumul de energie masurat sau calculat, cel putin al cladirilor administratiei publice, pe baza certificatelor de performanta energetica emise, precum si alte date energetice relevante, in scopul monitorizarii indicatorilor de performanta energetica stabiliti prin strategia de renovare pe termen lung.

Noul proiect de act normativ va avea un impact pozitiv asupra mediului, directiva transpusa prin intermediul sau fiind parte din Pachetul privind Cadrul 2030 in domeniul energiei si schimbarilor climatice, lansat de Comisia Europeana in ianuarie 2014, ca o continuare a Pachetului „Energie – Schimbari Climatice - 2020”, bazandu-se pe experienta acumulata la nivelul UE din implementarea acestuia.

In vederea elaborarii proiectului de lege, a fost constituit un grup de lucru format din institutii si organizatii profesionale, din domeniile constructii, arhitectura, ingineria instalatiilor, eficienta energetica, audit energetic. De asemenea, din grupul de lucru a facut parte Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila – INCD Urban-Incerc. Pentru consultare preliminara, au fost alese asociatii profesionale si ale societatii civile cu activitate in domeniul constructiilor si al eficientei energetice. In continuare, proiectul de act normativ va fi supus consultarii structurilor asociative, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative. Pentru a descarca proiectul de lege, cu nota de fundamentare, click aici!