Reprezentanti ai mediului de afaceri si politic la nivel inalt din cele trei tari s-au aratat interesati de o cooperare tot mai stransa in domenii precum energia, digitalizarea, cercetarea-dezvoltarea si agricultura, considerate prioritare in actualul context geopolitic.

Peste 250 de participanti din Romania, Germania si Republica Moldova s-au reunit intre 28-29 septembrie la Berlin, la initiativa Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK Romania) si a Comitetului German pentru Europa de Est, pentru a lua parte la conferinta economica romano-germana, precum si la mesele rotunde si intalnirile organizate cu acest prilej. Ei au venit atat din partea autoritatilor publice din cele trei state, cat si din zona politica si diplomatica si de afaceri, din domenii precum: industria chimica si farmaceutica, transport-logistica, tehnologia informatiei, cercetare-dezvoltare, energie, gaz, telecomunicatii, aparare si securitate, auto, retail, constructii, avocatura, regenerare urbana, banci si alte industrii.

Cancelarul Republicii Federal Germania, Olaf Scholz si prim-ministrul Romaniei, Marcel Ciolacu, au transmis mesaje video de sustinere a cooperarii economie din cele trei state.

„Tarile noastre sunt pe cale sa devina neutre din punct de vedere climatic, ramanand in acelasi timp tari industrializate de succes. Sustinem cu tarie aderarea Romaniei la spatiul Schengen, ceea ce va conferi si mai mult elan relatiilor comerciale bilaterale. Punem accentul pe parteneriate puternice si sprijinim Republica Moldova pe drumul sau european”, a spus cancelarul german. El s-a aratat recunoscator pentru faptul ca Germania are parteneri de incredere precum Romania si Moldova si si-a exprimat speranta ca schimburile dinte cele tari vor continua sa creasca. „Investitorii germani, mai cu seama companiile mici si mijlocii, au nevoie de conditii cadru fiabile si stabile pentru aceasta”, a spus el. In alta ordine de idei, cancelarul si-a exprimat speranta ca Romania va accede la OECD in curand, devenind astfel si mai atractiva si inlesnind transferul de know-how.

La randul sau, prim-ministrul roman Marcel Ciolacu a subliniat ca Germania este cel mai important partener comercial al Romaniei , adaugand ca „succesul companiilor germane inseamna mai multa prosperitate si pentru Romania”. El a identificat mai multe directii de cooperare in cadrul discutiilor anterioare cu cancelarul Scholz, cum ar fi: investitii in industrie, agricultura, inovare si digitalizare, infrastructura rutiera si feroviara, participarea la reconstructia Ucrainei, sprijinirea Republicii Moldova. Debutul exploatarii gazelor din Marea Neagra a fost mentionat, de asemenea, ca fiind un punct de cotitura pentru afacerile din sectoarele energetic si chimic. „Companiile germane sunt un investitor serios si au tot sprijinul meu. Trebuie sa interconectam regiunea in ce priveste infrastructura, economia, apararea comuna si digitalizarea. Ii incurajam pe toti oamenii de afaceri interesati sa exploreze oportunitatile existente in Romania", a subliniat Ciolacu.

Prezent la Berlin, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a dat asigurari ca Republica Moldova este o tara sigura pentru afaceri: „Implementam agenda Uniunii Europene, regulamentele sale si regulile pietei. Guvernul este foarte atent fata de mediul de afaceri si pregatit sa valorifice tot potentialul existent”. Atragerea si formarea fortei de munca bine pregatite, construirea de proiecte de infrastructura care sa faca legatura intre Moldova si Ucraina si Romania, realizarea tranzitiei catre energia verde, dezvoltarea sectorului tehnologiei informatiei si, nu in ultimul rand, productia de vinuri reprezinta cateva dintre liniile de cooperare posibile intre cele trei tari, enumerate de premierul Recean in cadrul conferintei.

„Situatia din Romania si Republica Moldova arata ca exista oportunitati de colaborare in comert, in relatiile economice, in energie. Din cauza schimbarilor pe plan global, trebuie sa lucram mai aproape ca niciodata, deoarece globalizarea este sub presiune, ceea ce inseamna ca accesul garantat catre piete deschise la materiale ieftine sau energie ieftina, precum si posibilitatea de a vinde bunuri peste tot nu mai exista. Sunt interese locale, apar noi conflicte. Daca lucram impreuna, putem reduce aceste tensiuni si ne vom consolida competitivitatea. Putem sa ne unim fortele pentru a crea competente in domeniul energiei si al materiilor prime si sa devenim independenti", a declarat dr. Robert Habeck, ministrul federal pentru Economie si Protectie Climatica. El a apreciat evolutiile economice din Romania si Republica Moldova, adaugand ca Germania este interesata de proiecte comune cu tarile din Europa de Est in domeniul energiei si hidrogenului verde. El a avut un mesaj si pentru Republica Moldova: „Este o situatie dificila in Republica Moldova, cu un razboi atat de aproape de granite si va rugam sa fiti rabdatori cu investitorii straini. Companiile scaneaza terenul, vom crea un cadru si pentru investitii in Republica Moldova".

In chestiuni legate de politica externa, dr. Anna Lührmann, ministru de stat pentru Europa si Clima in cadrul Ministerului Federal de Externe, a subliniat angajamentul institutiei germane fata de extinderea spatiului Schengen catre Romania si Bulgaria. Si pentru Republica Moldova a avut vesti: „Uniunea Europeana trebuie sa se pregateasca pentru o noua extindere si sunt convinsa ca Moldova va fi in curand membra a UE. Multi oameni cred ca tarile la granita cu Ucraina, care este in razboi, sunt tari care se confrunta cu incercari de destabilizare din partea Rusiei, dar de fapt, cand ma uit la Republica Moldova, vad un membru clar al familiei europene, o tara care impartaseste valorile noastre in ce priveste democratia si statul de drept, care este pe deplin solidara cu Ucraina, cu alte cuvinte, care este un prieten apropiat al Germaniei".

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru si ministru al dezvoltarii economice si digitalizarii in Guvernul Republicii Moldova, a declarat cu aceasta ocazie ca tara sa a demonstrat ca se poate schimba si adapta rapid: „Pe parcursul a 30 de ani am depins 100% de energia ruseasca si intr-un an am schimbat acest model si am reusit sa cumparam gaze din alte surse decat Gazprom. Ne interconectam cu Romania si lucram rapid la reteaua electrica. 70% din comertul moldovenesc se deruleaza acum cu UE, SUA si Canada. In pofida unor incertitudini in regiune, suntem cu adevarat interesati de zona de afaceri si dorim sa atragem investitii din partea prietenilor din Republica Moldova", a subliniat el.

Pe aceeasi linie a dialogului, ministrul roman al Energiei, dr. Sebastian Burduja, le-a spus participantilor ca „Romania este deschisa pentru afaceri" in sectorul energetic. El a vorbit despre mixul energetic al Romaniei si a invitat comunitatea de afaceri sa participe la identificarea impreuna de solutii pe termen lung, in special in ceea ce priveste stocarea energiei. Motivul pentru care Romania a ales si surse alternative este legat de securitatea energetica: „Putem folosi numai energie verde? Eu cred ca nu, pentru ca, asa cum mi-au spus expertii, nu este usor sa mentinem frecventa retelei doar cu energie regenerabila. Iar daca investesti doar in surse eoliene si solare, reteaua este in mare risc si se poate ajunge la pana de curent. Da, sunt pentru energie verde, dar nu cu pretul securitatii energetice", a subliniat el.

Ministrul roman al Economiei, Antreprenorialului si Turismului, Stefan-Radu Oprea, a subliniat meritul mediului de afaceri pentru schimbarea economiei romanesti, prin aducerea tehnologiei, a know-how-ului si a noilor competente in munca. De asemenea, el a mentionat efectele pozitive pe care aderarea la NATO si la UE le-au avut asupra dezvoltarii Romaniei. Raspunzand ingrijorarii mediului de afaceri in ceea ce priveste infrastructura, ministrul Economiei a promis ca se va stradui sa scurteze timpul de transport si sa reduca birocratia. In ce priveste preocuparea comuna legata de lipsa fortei de munca bine pregatite, Oprea a invitat sectorul privat sa se alature efortului statului de a pastra forta de munca bine calificata in Romania.

Directorul general al AHK Romania, Sebastian Metz, a moderat intregul eveniment, iar presedintele AHK Andreas Lier a deschis conferinta. Acesta din urma a spus ca Romania s-a transformat dintr-un loc dedicate productiei intr-un centru de inovare si tehnologie si ca va juca un rol important in tranzitia catre energia verde si in competitivitatea UE. „In ciuda tuturor provocarilor, perspectivele pentru relatiile economice romano-germane continua sa fie excelente si cred ca Romania va continua sa atraga multe investitii - teme noi, cum ar fi energia, sunt din ce in ce mai mult in centrul atentiei". Motto-ul comunitatii de afaceri romano-germane, "Consolidarea parteneriatelor - Transformarea provocarilor in oportunitati", include acum si Republica Moldova, a adaugat el.

Despre oportunitatile in noul context geopolitic a vorbit si dr. Volker Treier, membru in consiliul de administratie al Camerei de Comert si Industrie a Germaniei. „Aceasta situatie aduce Romania si Republica Moldova si mai aproape de mediul de afaceri german. Noi incercam sa diversificam si sa aducem companiile germane pe pietele de incredere, unde putem sa ne vindem produsele sau sa producem, unde putem construi lanturi valorice intr-un mod sustenabil, cu energie sustenabila, dar si cu materiale critice", a explicat el.

Romania este deja, de departe, cel mai important partener comercial al Germaniei in Europa de Sud-Est, iar Republica Moldova, candidat la UE de anul trecut, nu isi poate permite sa astepte prea mult in afara UE, a declarat Philipp Hausmann, membru in consiliul de administratie al Comitetului German pentru Europa de Est, co-organizator al conferintei. „Romania s-a transformat intr-un adevarat partener pentru inovare, in special in domeniile cercetarii si dezvoltarii, digitalizarii si tranzitiei catre energia verde. La fel ca in Germania, restructurarea sistemului energetic este o prioritate ", a adaugat el.

In plus, evenimentul s-a axat pe patru subiecte cheie, care au fost discutate in detaliu de catre reprezentantii mediului de afaceri si politic, in cadrul meselor rotunde: nearshoring si cercetare- dezvoltare, digitalizare, energie si „de la ferma la consumator".

Companiile participante la masa rotunda Nearshoring si R&D au spus ca a fost o decizie buna sa investeasca in Romania, deoarece au gasit aici o cultura industriala. Proximitatea, oamenii muncitori si o potrivire culturala cu Germania sunt alte motive pentru nearshoring (relocalizare). Birocratia, infrastructura de transport, lipsa noilor tehnologii si, uneori, a personalului calificat au fost cateva dintre aspectele negative care au fost discutate cu reprezentantii politici.

Din panelul privind Digitalizarea a reiesit ca Romania are o conexiune buna la internet, dar institutii slab conectate la noile tehnologii. Cu toate acestea, pandemia a dus la o mai buna intelegere in randul politicienilor a importantei digitalizarii. Intr-o administratie birocratica, aceasta reprezinta o infrastructura critica. Un prim pas in acest demers il constituie formarea profesionala angajatilor. In alta ordine de idei, digitalizarea populatiei trebuie sa inceapa foarte devreme, cu sprijinul autoritatilor.

Romania, Republica Moldova si Germania vor coopera pentru a asigura energie la preturi accesibile pentru consumatorii rezidentiali, publici si privati. Inlocuirea vechilor tehnologii cu cele noi pentru a obtine eficienta energetica, utilizarea intregului portofoliu disponibil al mixului de energie, consolidarea surselor regenerabile de energie au fost cateva dintre propunerile companiilor in cadrul celui de-al treilea panel al conferintei, axat pe Energie. Companiile si-au exprimat interesul pentru continuarea investitiilor in reteaua de distributie si au solicitat sprijinul administratiei in acest demers. O initiativa comuna public-privata ar face ca lucrurile sa avanseze.

Masa rotunda „De la ferma la consumator” (From Farm to Fork) a scos la iveala multe dintre problemele cu care se confrunta agricultura romaneasca. In ciuda faptului ca este traditional o tara agricola, Romania importa foarte multe alimente. Pe de alta parte, terenul arabil se reduce de la an la an, iar tinerii nu mai doresc sa lucreze in agricultura. Prin urmare, cea mai mare provocare este atragerea tinerei generatii catre acest domeniu. Un alt subiect de discutie s-a referit la transformarea Romaniei intr-un nou hub agricol pentru Europa. Investitiile in tehnologie, reducerea risipei de alimente, precum si producerea lor pe plan local au fost cateva dintre solutiile oferite de participanti.

Conferinta economica Romano-Germana se afla la cea de-a doua editie, dupa cea organizata hibrid in 2021, care s-a bucurat de un mare succes. Evenimentul ofera o platforma de dialog intre participanti, cu scopul de a consolida relatiile trilaterale, de a crea noi oportunitati de afaceri si de a creste prezenta companiilor germane in Romania si Republica Moldova.