Economia Romaniei si cea globala trec si vor trece in aceste zile, saptamani, luni, probabil prin cele mai grele incercari de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. Statul, si cu atat mai mult mediul privat, sunt greu puse la incercare. Raspandirea noului coronavirus impune masuri de adaptare atat din partea autoritatilor centrale, cat si din partea companiilor care gestioneaza societatile aflate in insolventa si a autoritatilor responsabile de supravegherea lor. Si activitatea companiilor in insolventa se desfasoara in conditii nemaiintalnite, sub apanajul starii de urgenta declarate incepand de luni prin Decret prezidential.

In acest context, continuitatea acestor companii depinde si de atenta coordonare si reactie a administratorilor judiciari, din linia intai a managementului de criza, pregatiti pentru a gestiona in echilibru relatiile cu autoritatile si creditorii implicati in procedurile menite sa salveze valoarea din fiecare companie pe care o gestioneaza. Supravietuirea se defineste astazi prin rapiditate, flexibilitate, adaptabilitate si prudenta, directionate spre continuarea activitatii afacerilor pe care le gestioneaza. Din acest unghi analizam si efectele Decretului prezidential sub incidenta caruia activitatea practicienilor in insolventa va continua.

Principale activitati care vor fi continuate in urma adoptarii Decretului prezidential de instituire a starii de urgenta nr. 195 din 16 martie 2020:

1. Decretul prezidential de instituire a starii de urgenta nu determina suspendarea sau incetarea activitatii practicienilor in insolventa, mai ales ca proportia covarsitoare a activitatii acestora se poate desfasura si in mediul digital. Totodata, efectul acestui Decret este temporar, limitat la o perioada de 30 de zile.

2. Administratorii/lichidatorii judiciari si administratorii concordatari functioneaza dupa principiul business as usual, care se aplica si companiilor in insolventa, cu limitarile particulare vizand contactele umane si masurile sporite de igiena si protectie a angajatilor. Procedurile de concordat, observatie, reorganizare sau faliment se desfasoara ca inainte.

3. Supravegherea activitatii debitoarelor continua. Este de important ca platile, contractele, actele si operatiunile, chiar restranse, sa fie avizate intr-un termen scurt.

4. Practicianul in insolventa este in masura sa convoace de urgenta Adunarile si Comitetele de Creditori, conform art. 5 pct. 66 si 87 din Legea 85/2014, pentru aprobarea sau confirmarea masurilor, iar in cazurile speciale chiar pentru confirmarea actelor deja intreprinse. Sedintele vor fi in continuare prezidate de catre practicianul in insolventa.

5. Demersurile de valorificare in cadrul procedurilor de licitatii/negocieri directe vor continua. La fel si inventarierea bunurilor debitoarei si sigilarea lor, chiar daca asta va impune deplasari minime, masuri sporite de disciplina sanitara si contact uman drastic limitat. Se va avea in vedere si continuarea demersurilor cu privire la evaluarea bunurilor din patrimoniul debitorului.

„CITR recomanda practicienilor in insolventa sa efectueze in continuare toate demersurile procedurale, chiar daca situatia exceptionala confirmata si prin Decretul din data de 15 martie 2020 face ca, in unele cazuri, depasirea termenelor sa fie nesanctionabila. Este rolul si responsabilitatea noastra morala sa continuam exercitarea atributiilor ca masura de sprijin pentru continuarea activitatii societatilor aflate in dificultate”, a declarat sustine Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Alte activitati din procedura care vor fi continuate pe parcursul starii de urgenta, ca masura de limitare a efectelor adverse aferente:

1. Tabelele de creante, rapoartele de activitate, rapoartele de cauze si imprejurari vor fi intocmite si inregistrate la dosarul cauzei, respectiv publicate in BPI, integral functionabil in aceasta perioada.

2. Planurile de distribuiri si rapoartele asupra fondurilor, respectiv rapoartele trimestriale care au ca obiect plata creditorilor inscrisi la masa credala, precum si a celor curenti, vor fi depuse la dosarul cauzei. Circuitul banilor este esential pentru societati in aceste momente dificile, astfel ca acolo unde se poate asigura o comunicare stransa si exista un acord cu creditorii, vor fi operate platile, chiar daca termenul de contestatii la rapoarte nu curge.

3. Formularea actiunilor specifice pot fi in continuare introduse la instantele competente – cereri in anularea operatiunilor frauduloase, in antrenarea raspunderii persoanelor responsabile pentru cauzarea insolventei sau, acolo unde dreptul de administrare a fost ridicat, in recuperarea de creante.

4. Denuntarea contractelor paguboase pentru averea debitoarei va fi aplicata in continuare acolo unde situatia o impune.

5. Conducerea si consultanta in gestionarea activitatii continua si este puternic incurajata. „Practicienii trebuie sa fie un liant intre normele legale si justitiabili. Expertiza in situatii de criza a practicienilor este esentiala pentru economie, de aceea, CITR incurajeaza companiile cu dosare in lucru cat si celelalte companii aflate in dificultate sa ia legatura cu profesionisti capabili sa identifice solutii pentru evitarea pierderilor sau macar pentru limitarea lor. Credem si sustinem continuitatea in business, ca baza pentru economie”, a declarat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Aspecte care se schimba in urma adoptarii Decretului prezidential de instituire a starii de urgenta nr. 195 din 16 martie 2020:

1. Activitatea de judecata continua doar in cauzele de urgenta deosebita - regula instituita prin Decret, pentru o perioada de 30 de zile. Aceasta va putea fi actualizata in functie de imprejurari. Acum este esentiala urmarirea constanta a comunicarilor tribunalelor.

Cererea de deschidere a procedurii de insolventa este o urgenta deosebita pentru compania care doreste sa acceseze protectia legii insolventei in aceasta perioada critica pentru mediul de afaceri si pentru economie. CITR considera absolut necesara includerea acesteia pe lista cauzelor urgente. Protectia insolventei poate asigura suspendarea executarile silite derulate impotriva companiei, conform art. 66 alin. 11 din Legea 85/2014 si salvarea ei intr-un punct cheie. Raportat la acest legal, judecatorul sindic poate dispune, de urgenta, in camera de consiliu si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea cu privire la cererea de deschidere a procedurii. sustine Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

2. Masura intreruperii sau suspendarii termenelor de prescriptie si decadere. Termenele de prescriptie si termenele de decadere sunt exclusiv acele termene cand subiectul are dreptul sa faca ceva intr-un anumit termen, iar in lipsa actiunii in termenul respectiv, pierde dreptul (in fapt[1]). Ele nu reglementeaza acele termene cand subiectul are o obligatie de intocmit intr-un anumit termen. Simplist, prescriptia si decaderea sunt mijloace de paralizare a drepturilor, iar nu de stingere a obligatiilor. In caz de dubiu, un mecanism facil de limpezire este intrebarea: poate invoca cineva decaderea sau prescriptia daca n-am facut aceasta activitate in termen?

Concret, daca creditorul nu-si exercita dreptul de a inregistra o declaratie de creanta la dosar, potrivit Decretului nici un participant nu-i poate invoca decaderea pentru nerespectarea termenului de inregistrare. De ce? Fiindca el s-a gasit in exercitarea unui drept iar masura suspendarii termenului de decadere are in vedere exact protectia sa. In exemplul secund, daca debitorul nu-si exercita obligatia de a depune la dosarul cauzei actele contabile cerute de art. 67, in termenul de 10 zile de la deschidere, lui nu i se suspenda nici un termen de decadere, pentru simplul motiv ca la implinirea termenului de 10 zile debitorul nu-si putea invoca fata de sine implinirea decaderii pentru executarea propriei obligatii.

Prin urmare, trebuie sa avem grija care sunt drepturile si care sunt obligatiile guvernate de termene in Legea 85/2014, fiindca nu se suspenda totul.

„Contextul coronavirus cere cu precadere unitate si sustinere, dar mai ales respectarea regulilor impuse de specialisti si pastrarea increderii reciproce. Acestea pot crea piloni de rezistenta si fundamente solide pentru restartarea economiei in lunile ce urmeaza dupa depasirea acestui puseu socio-economic. Practicienii in insolventa pot si trebuie sa constituie exemple de stabilitate si previzibilitate in situatiile impredictibile”, sustine Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Dincolo de schimbarile legislative importante, cel mai presant pentru actorii economici in aceste zile este sa identifice metodele adecvate de ajustare a serviciilor si de adaptare pentru a se pastra activi in economie. Fiecare companie activa in piata este si un factor stabilizator pentru intreg mediul de afaceri, dar si pentru economie. Cuvantul de ordine in criza este continuitatea, cu respectarea masurilor de protectie speciale si, acolo unde este posibil, directionarea spre mediul online. Paradoxul in actuala criza este ca ea diminueaza contactul direct al clientilor cu companiile, insa augmenteaza cererea de prestari servicii la distanta. Provocarea este ca activitatile sa nu inceteze, ci sa fie ranforsate pe cat posibil in online.

Atat administratorii judiciari si antreprenorii, cat si ceilalti actori din procedura au obligatia de a urmari care sunt drepturile si obligatiile guvernate de termene in Legea 85/2014, fiindca principiul business as usual functioneaza si continua.

Unitatea, respectarea regulilor impuse de specialisti si pastrarea increderii reciproce pot crea piloni de rezistenta si fundamente solide pentru restartarea economiei in lunile ce urmeaza. Acest lucru este posibil iar corpul practicienilor in insolventa poate oferi un exemplu de stabilitate si previzibilitate, chiar daca pe alocuri legea a suspendat sanctiunile pentru nerespectarea termenelor.