Cum am intrat in perioada anuala in care se fac provizii, astazi vom aborda remediul rapid privind stocurile la dispozitia clientului (in continuare „Quick Fix-ul”). Sloganul perioadei ar putea fi: ”Stochezi, dar nu uita sa raportezi!”

 

Formularea folosita in legislatie de „regim de stocuri la dispozitia clientului” face trimitere la situatia juridica in care o persoana impozabila expediaza sau transporta bunuri catre un stoc dintr-un alt stat membru pentru un achizitor preconizat a carui identitate si cod de inregistrare in scopuri de TVA sunt cunoscute la momentul transportului sau al expedierii. Acest achizitor preconizat are dreptul de „a trage” bunurile din acest stoc oricand doreste, proprietatea asupra bunurilor fiind transferata la momentul respectiv.

Acest tip de contract este des intalnit in special in industriile in cadrul carora elementele necesare constructiei ansamblului nu se pot furniza rapid, industrii in care este nevoie de programarea si respectarea stricta a livrarilor pentru a nu se intrerupe fluxurile de productie. De exemplu:

Quick Fix-ul aduce un plus de predictibilitate mecanismului contractual din perspectiva TVA-ului datorat tranzactiei intracomunitare dintre furnizor si cumparatorul preconizat.

Anterior se considera ca are loc un transfer intracomunitar la momentul la care bunurile treceau granita, desi transferul avea loc doar geografic, bunurile ramanand in patrimoniul producatorului A. Cand B utiliza bunuri din stoc avea loc un nou transfer. Se poate observa problema ce era intampinata - desi in concret B primea o singura data bunurile, se considera ca A realiza doua transferuri: unul intracomunitar cand isi transfera el bunurile din RO catre depozitul din DE si unul national in DE cand B isi tragea bunurile din stoc.

Producatorul A, care transfera bunuri in stocul sau din Germania trebuia sa respecte obligatiile in materie de TVA din statul membru de sosire (inregistrare in scopuri de TVA, depunerea unei declaratii privind TVA si contabilizarea in respectiva declaratie a TVA datorate pentru achizitia intracomunitara).

Apoi, A trebuia sa declare, in mod normal, TVA pentru livrarea interna in statul membru in care se afla stocul, Germania (cu exceptia cazului in care se aplica mecanismul de taxare inversa, in general in temeiul articolului 194 din Directiva TVA).

 

Quick Fix-ul a mutat momentul la care se realizeaza livrarea intracomunitara. Anterior, era trecerea fizica a granitei. Acum, livrarea intracomunitara are loc la momentul la care achizitorul preconizat vine si isi trage bunurile din stoc. Aceasta modificare poarta urmatoarele consecinte aplicabile in prezent:

 

In ce conditii avem putem obtine un stoc liber de TVA? Precum in sistemul blockchain, trebuie sa urmarim si sa raportam! Orice miscare a stocurilor! Formal trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

 

Este posibil ca furnizorul sa expedieze sau sa transporte bunuri pentru mai multi achizitori preconizati. In acest caz conditiile necesare pentru aplicarea regimului de stocuri la dispozitia clientului trebuie sa fie indeplinite pentru fiecare achizitor in parte.

Este important ca bunurile sa fie identificate ca fiind destinate unui anumit achizitor preconizat (spre exemplu, pleaca 500 de jante catre constructorul B si 1.000 jante catre constructorul C. Trebuie cunoscut numarul de jante transmis in statul membru de stocare pentru fiecare achizitor preconizat).

Fiecare achizitor preconizat trebuie sa consemneze in registrul sau (cel de la 54A din Regulamentul 2018/1912) „descrierea si cantitatea bunurilor care ii sunt destinate”, iar furnizorul va trebui sa mentioneze in registrul sau valoarea, descrierea si cantitatea bunurilor corespunzatoare fiecarui achizitor preconizat.

 

Legea prevede ca persoana careia i se vor livra bunurile trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA in statul membru in care se afla stocul. Prin urmare, nu este necesar ca achizitorul preconizat sa fie stabilit in statul membru de depozitare. Inregistrarea in scopuri de TVA este suficienta. Exemplu: Un constructor din Suedia inregistrat in Germania in scop TVA poate achizitiona jantele stocate de producatorul A in Germania cu beneficiul aplicarii Quick Fix-ului.

 

Da, deoarece inregistrarea in scopuri de TVA nu implica neaparat o activitate stabilita sau un sediu comercial fix in statul de stocare. S-a pus problema daca furnizorul are un depozit in tara de stocare unde pastreaza bunurile inseamna asta ca si-a stabilit activitatea acolo? Depinde. Raspunsul este DA daca furnizorul coordoneaza direct activitatea depozitului cu propriile sale mijloace in statul de stocare (are masinarii acolo, angajati, proprietatea depozitului etc.). Raspunsul este NU daca activitatea depozitului nu este direct coordonata de furnizor (sunt depozitate intr-un depozit inchiriat, spre exemplu). Cu atat mai mult raspunsul este nu daca depozitarea se realizeaza in depozitul achizitorului final.

 

Da. Se vor nota in registru cantitatile destinate fiecarui achizitor preconizat. Daca raman cantitati neutilizate de catre acel achizitor preconizat, dupa 12 luni, se va calcula TVA pentru acestea. Exemplu: doua stocuri de combustibil – 2.000 l catre A si 3.000 l catre B – sunt depozitate in acelasi rezervor. Livrarea pentru A a avut loc pe 1 ianuarie 2020, iar pentru B pe 1 iunie 2020. Dupa 12 luni, daca A a utilizat numai 1.500 l, pentru restul de 500 care ii erau destinati, se va datora TVA, indiferent de consumul lui B. Nu pot imputa ce a consumat B asupra cantitatii lui A ca sa prelungesc durata si sa evit returnarea cantitatii de 500 litrii in statul de origine sau plata de TVA pentru aceasta in cazul in care nu are loc returnarea.

 

Situatie premisa: A transmite 2.000 de jante din Romania catre punctul de stocare din Germania cu achizitor preconizat B. B preia 1.000 de jante. A si B nu se mai inteleg contractual asa ca A doreste incheierea unui contract cu C pentru jantele ramase. Se poate schimba daca sunt respectate cateva indicatii:

Intr-o ultima parte vom reveni cu modul in care tranzactiile in lant au fost clarificate prin masurile Quick Fix din 2020.