"2023 a fost un an cu multe provocari in domeniul arhitecturii si constructiilor. In primul rand, vorbim de schimbari legislative precum aparitia metodologiei privind NZEB (Near Zero Energy Building) sau schimbarea celei de obtinere a avizelor si autorizatiilor ISU precum si de eliminarea facilitatilor din domeniul constructiilor. La acestea s-au adaugat deficitul de forta de munca si reducerea numarului de autorizatii de construire, constrangeri care au condus insa la noi idei si strategii precum digitalizarea si cresterea complexitatii proiectelor” spune Elena Stefanescu, arhitect, cofondator Studio ae. 

Acestea sunt principalele 10 trenduri din arhitectura si contructii potrivit studiului realizat de biroul de arhitectura si design Studio ae.

 

1. Preocuparea majora pentru o locuire mai buna 

Cu aproximativ 30.000 de autorizatii de construire emise anual pentru case sau pentru locuinte colective (apartamente) si cel putin 6 milioane de mp. autorizati, locuirea reprezinta cel mai extins program de arhitectura, atat ca numar cat si ca suprafata in Romania. 

Este de asteptat ca practicile NZEB (Nearly Zero Energy Building), standarde obligatorii pentru toate cladirile noi si cele care intra in renovare majora, cladiri cu consum de energie redus, sa fie implementate in 2024. In 2023 s-au prezentatat multe solutii si materiale inovative inclusiv pe segmentul rezidential si urmeaza ca acestea sa fie utilizate. 

Avand in vedere ca petrecem peste 80% din timp in interior, preocuparea continua pentru calitatea arhitecturii a si a designului spatiilor pe care le folosim este mai mult decat justificata. Se pune accentul pe cresterea calitatii si pe solutii atemporale, valabile pe termen lung, pe importanta luminii naturale, a spatiilor deschise care pot fi usor mobilate si care isi pastreaza in timp si caracterul reprezentativ. 

 

2. Implementarea principiilor privind eficienta energetica

Ultimii trei ani au fost ai reglementarilor legislative in privinta eficientei energetice. Acum, furnizorii si producatorii de materiale de constructii propun materiale noi, certificate. De exemplu, tabla faltuita cu strat inclus de celule fotovoltaice care imbina eficient atat partea de tehnologie, cat si cea estetica, noi sisteme si concepte de instalatii cu un randament foarte bun. Proiectele optimizeaza consumul de energie prin functii precum izolarea eficienta, geamurile triplu vitraj si sistemele integrate de incalzire si racire.

“2024 va fi anul implementarii masurilor privind eficienta energetica. Sustenabilitatea in arhitectura si constructii a devenit un imperativ. Termoizolarea, integrarea panourilor solare sau fotovoltaice, a pompelor de caldura si a altor surse de energie regenerabila precum turbinele eoliene, dupa caz, precum si utilizarea materiale recuperate sunt din ce in ce mai frecvente”, declara Elena Stefanescu. 

 

3. Decarbonizarea & economia circulara 

Sunt doua subiecte noi care vor intra puternic in atentia publicului unde vor ramane multa vreme, inclusiv masurile privind ESG-Environmental, social, and corporate governance. Carbonul incorporat este un factor foarte important atunci cand luam in considerare amprenta globala de carbon a mediului construit. Astfel, Carbon Leadership Forum sugereaza ca „aproximativ 30% din toate emisiile globale de carbon sunt atribuite sectorului constructiilor, cel putin 8% rezultand din fabricarea materialelor de constructie”.

In anii urmatori se va analiza si calcula si amprenta carbonica a unei cladiri inca din etapa de construire si in cea de utilizare, pe parcursul timpului. 

Amprenta carbonica va deveni parte intrinseca a procesului de a construi. 

Devine astfel tot mai importanta includerea in proiecte a strategiilor de reutilizare a elementelor de constructie existente, de inlocuire a materialelor cu continut ridicat de carbon cu materiale cu emisii scazute de carbon sau chiar de captare a carbonului si salvarea materialelor existente pentru a minimiza cantitatea de deseuri, care altfel ar merge la groapa de gunoi. 

 

Daca preturile materialelor de constructie au ramas relativ stabile, la nivel de executie (proces care include si manopera, transportul, utilajele, etc.), in 2023 s-a inregistrat o crestere de aproximativ 10%, scumpire cauzata mai ales de inflatia din 2022. 

Si in 2024 este de asteptat o majorare a pretului cauzata de schimbarile legislative, de eliminarea facilitatilor fiscale si modificarea taxelor aferente salariilor in domeniul constructiilor de la finalul lui 2023.

In 2023 s-a inregistrat o scadere a numarului de autorizatii emise, ceea ce inseamna ca in 2024 vor fi mai putine santiere in lucru sau finalizate. 

Astfel, pe fondul cresterii preturilor si a scaderii ofertei, a accesului tot mai greoi la credite, cumpararea unei locuinte devine mai dificila.

 

5. Intarzierea deciziilor/raspunsurilor primariilor si autoritatilor implicate

2024 este un an electoral si o preocupare majora va fi organizarea alegerilor urmate de schimbari in administratie. Pe de alta parte, se vor finaliza unele din proiectele publice deja incepute. 

Dupa intarzierile din 2023 privind implementarea proiectelor PNRR, 2024 ar putea fi un an cu “motoarele turate” ale investitiilor in domeniul constructiilor. Multe firme din domeniu s-au concentrat pe proiectele mai mari din domeniul public, ceea ce a condus la un deficit in zona privata si la proiectele mici si medii. In acest context, pentru firmele mici si medii, poate fi o oportunitate de a dezvolta noi servicii de calitate, pe acest segment punand accent pe calitate si eficienta energetica. De exemplu, pentru cei care construiesc o singura casa este destul de dificil sa gaseasca un antreprenor general care sa coordoneze toata partea de executie.

Daca timpul este bine folosit, acesta poate fi un plus pentru o mai buna detaliere si planificare a proiectului, a bugetului si a santierului.

 

6 . Moment de cotitura/referinta a politicilor de dezvoltare a oraselor

In 2024, sunt primele alegeri locale dupa pandemie care marcheaza un moment de definire sau de redefinire a oraselor. Este de asteptat ca agendele de dezvoltare a oraselor sa ia in considerare conceptul celor “15 minute”. 

Acesta, precum si conceptul mai amplu de “eco-cartier”, sunt directii de dezvoltare care trebuie definite si implementate in acord cu comunitatile locale. 

Nu vorbim doar de asigurarea facilitatilor esentiale pentru familii si comunitati intr-un perimetru relativ mic ci mai ales de mobilitate. Mobilitatea ramane un subiect care provoca emotii puternice din cauza timpului pierdut in trafic in orasele din Romania si a poluarii generate de autovehicule.

 

7. Avansul tehnologiei schimba domeniile arhitecturii si constructiilor 

Arhitectii si designerii vor folosi tot mai des tehnologia pentru dezvoltarea mai rapida a ideilor, pentru cercetare si inovatie. Aceasta favorizeaza creativitatea, managementul eficient al proiectelor si o evaluare mai transparenta si genereaza o mai mare eficienta a constructiilor, in general.

AI-ul a avut un progres foarte mare in ultimii doi ani si va schimba mult procesele de lucru in proiectare si implementare in urmatoarea perioada. De exemplu, se scurteaza foarte mult timpul pentru vizualizarea rapida de tip imagine fotorealista. In plus, se pot testa mai multe idei in acest mod intr-un timp relativ scurt. 

• BIM – Building Information Modeling devine tot mai popular si in Romania, mai ales ca reprezinta o macheta digitala a cladirilor prin care se transfera repede, clar si complet informatiile catre beneficiari, constructori. 

• SMART building – IoT, senzori, prelucrarea datelor preluate din senzori, automatizari de tip BMS. Proprietarii adopta automatizarea pentru a spori confortul, securitatea si eficienta energetica. Iluminatul controlat de la distanta, climatizarea si sistemele de securitate ofera siguranta faptului ca locuintele si birurile sunt confortabile, functionale si eficiente.

 

8. Preocuparea crescuta pentru sustenabilitate si schimbarile climatice

Odata cu publicarea metodologiei privind eficienta energetica si obligativitatea acesteia in toate constructiile, se va pune accent si pe alte aspecte care tin de sustenabilitate. Astfel, sunt tot mai folosite materialele durabile, cele locale si vopselele cu continut scazut de CO2. De asemenea, recuperarea materialelor este tot mai des intalnita. 

“Reabilitatea cladirilor existente este o metoda importanta prin care putem folosi ceea ce avem deja. Putem vorbi fie conversii functionale, reintegrarea cladirilor abandonate, reabilitarea si mentenanta cladirilor existente. In Bucuresti exista zeci de cladiri abandonate de ani de zile chiar in zona centrala, care reprezinta o resursa semnificativa a orasului, a comunitatii si a istoriei.”, spune Elena Stefanescu. 

 

9. Cresterea interesului pentru lemn 

Lemnul este un material organic, calduros, prietenos folosit atat pentru structura de rezistenta cat si aparent, la interior si exterior. Lemnul structural de tip timberframe si CLT (Cross Laminate Timber) sunt deja folosite si in Romania si devin o optiune tot mai populara datorita timpului mult mai mic pentru santier. 

Utilizarea lemnului certificat FSC (Forest Stewardship Council ) asigura beneficiarii ca din punct de vedere ecologic si social exploatarea se face corespunzator. 

 

10. Designul si arhitectura multiplicatori de experiente si functiuni

Este mai evidenta acum influenta spatiului public din imediata vecinatate a locuintelor sau a birourilor asupra calitatii vietii in general. Designul va continua sa ajute la reconectarea omului cu natura, nu doar la proiectele care vizeaza sustenabilitatea mediului. “Insulele verzi” din spatiile comune, gradinile de pe acoperis, lumina naturala si calitatea aerului tind sa devina standarde in zonele rezidentiale si de birouri. 

Vor domina minimalismul si flexibilitatea proiectelor. Arhitectii se vor concentra pe crearea de spatii placute din punct de vedere estetic si mai ales foarte functionale. 

Accentul este pus pe acel design curat si luminos care utilizeaza spatiul existent in cel mai eficient mod si permite adaptarea la diverse nevoi, trecand de la office la rezidential sau viceversa.