La inceputul lunii august 2016, Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) a publicat "Raportul pentru Bucuresti 2016", un document-pilot creat cu scopul de a oferi o perspectiva acoperitoare asupra Capitalei prin identificarea si sintetizarea problemelor urbanistice specifice, pe multiple paliere de analiza. Specialistii si-au structurat lucrarea in 76 de pagini si sase capitole, respectiv: Dezvoltarea urbana, Domeniul si spatiul public, Locuirea si comunitatea, Patrimoniul cultural si identitatea, Guvernanta si Calitatea arhitecturii. Concluziile sunt sintetizate sub titlul "Locuitorii Bucurestiului au dreptul la arhitectura si peisaj urban, la fel cum au dreptul la sanatate si justitie". Documentul ar trebui sa reprezinte un punct de plecare in rezolvarea problemelor de locuire ale Capitalei, insa, la o prima vedere, pare mai degraba o suma de observatii despre Bucuresti, in majoritatea lor nemultumiri firesti ale oricarui locuitor al orasului.

Scopul raportului este reprezentat de identificarea si inventarierea principalelor evenimente urbane cu impact asupra dezvoltarii orasului, acesta adresandu-se tuturor partilor care o pot influenta:

Pornind de la o serie de premise care definesc starea actuala a orasului, raportul enunta patru concluzii sintetice, care identifica motivele pentru care s-a ajuns la aceasta situatie de criza, precum si un numar de actiuni recomandate pentru a o depasi si pentru a asigura dezvoltarea sustenabila a Bucurestiului. Documentul a fost trimis catre Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, primariile de sector, catre cabinetul prim-ministrului, spre Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, Ministerul Transporturilor, respectiv Ministerul Economiei, cu scopul de a se constitui intr-un instrument pentru promovarea politicilor publice de calitate si imbunatatirea calitatii urbanistice si arhitecturale. OAR Bucuresti, initiatorul proiectului, are in vedere continuarea acestui demers si in anii urmatori.

Potrivit raportului, printre principalele probleme ale dezvoltarii problematice a Capitalei se afla cateva probleme, precum specula imobiliara, gradul de risc seismic al multor cladiri locuite, lipsa de implicare a autoritatilor in protejarea patrimoniului construit (in special cel istoric), nerespectarea termenelor de elaborare a regulamentelor de catre administratie, lipsa unei banci de date ca suport pentru administratie, neutilizarea urbanismului participativ, calitatea arhitecturii etc.

Aproape in fiecare capitol se face referire la specula imobiliara. Potrivit autorilor raportului, aceasta este responsabila, pe de o parte, pentru ocuparea spatiilor verzi, dar pe de alta parte este incurajata de regimul lax al autoritatilor in aplicarea regulamentelor, precum si de portile legislative pentru derogari de la regulamente, dar si de lipsa de viziune, prin "neintelegerea conceptului dezvoltarii urbane". O alta problema semnalata de arhitecti este reprezentata de degradarea imaginii urbane prin campaniile de reabilitare termica.

 

In ansamblu, initiativa OAR Bucuresti a fost bine-primita de factorii implicati in dezvoltarea urbanistica a Capitalei, insa printre arhitecti exista si opinii potrivnice, referitoare la utilitatea acestuia si la capacitatea documentului de a contribui pozitiv la dezvoltarea sustenabila a Bucurestiului. "Raportul pentru Bucuresti 2016 este un colaj de observatii de relativ bun-simt despre orasul nostru. Arata ceea ce fiecare cetatean vede pe strada. Aduna surd o serie de nemultumiri, intr-un stil de ONG sau initiativa cetateneasca. Raportul amesteca disfunctionalitati cu false probleme, apoi sugereaza timid si una-doua «posibile solutii»", a declarat Octavian Ungureanu, co-fondator al biroului Trilitica Frame Invest, din Bucuresti. Arhitectul a precizat faptul ca, pentru prima data, OAR a realizat un mini-sondaj de opinie printre arhitecti. "Raportul nu este o analiza taioasa. Simpla enumerare a unor observatii generale, exemplificate, culmea, cu articole din presa, nu transforma acest document intr-o analiza. Am sa exemplific prin a discuta despre «specula imobiliara». Aceasta este motorul dezvoltarii urbane. O economie functionala creeaza piete pentru «produse» imobiliare: locuinte, birouri, spatii comerciale, de productie etc. Intreprinzatorii, constatand cererea de astfel de produse, le realizeaza, demarand cateva actiuni precum: achizitia de terenuri construibile, realizarea de planuri de afaceri si studii de fezabilitate, atragerea de finantare, comanda de proiecte, constructia efectiva si vanzarea produselor finite. Rezultatele nedorite ale acestei activitati sunt reprezentate de ocuparea spatiilor verzi, ocolirea restrictiilor impuse de regulamente, produse de calitate indoielnica (in primul rand arhitecturala), manifestari economice de tipul bulei imobiliare din 2007-2009 etc. Noi, ca arhitecti, traim in aceasta zona economica. Cei mai multi dintre noi au proiecte aproape in exclusivitate de pe piata privata, iar dezvoltatorii sunt clientii nostri. In opinia mea, sintagma de «specula imobiliara» este «numele de scandal» al dezvoltarii imobiliare", a explicat Octavian Ungureanu.

In concluzie, arhitectul este de parere ca Raportul pentru Bucuresti 2016 nu este reprezentativ, ci "ar reprezenta numai cei cativa autori si persoanele din conducerea OAR Bucuresti". "Documentul pare adunat prin conferinte, seminarii si workshop-uri ale unor ONG-uri mai mult sau mai putin inspirate. Este un document de simpozion, pe care cei mai multi nu il vor citi si va fi, probabil, folosit de cativa politicieni, pentru a-si sustine ideile. Raportul nu arata experienta celor circa 3.000 de arhitecti care proiecteaza zilnic cladiri in acest oras. Ele nu arata frustrarea beneficiarilor de buna-credinta si nici calcule dure, realizate pentru fiecare investitie ce arunca succesul acesteia la cheremul unor birocrati neaveniti. Ironic, raportul vorbeste despre urbanism participativ, fiind el insusi o dovada a cum arata lucrurile in lipsa colaborarii. Exista si propuneri ridicole, cum este cea ce prevede depunerea in format electronic a proiectelor pentru obtinerea autorizatiei de construire. Ideea suna bine in practica, dar cum se vor depune «in format electronic» amprente ale stampilelor si semnaturilor unui arhitect, unui inginer de structuri, ale unor ingineri de instalatii, ale verificatorilor de proiecte, ale expertului tehnic etc.? Probabil ca vom tipari proiectele pe hartie, in format cat mai mare, vom semna si stampila fiecare foaie, fiecare plansa, apoi vom scana toate acele hartii, incercand sa «depunem» electronic fisiere de 1-2 GB, care nu vor face decat sa blocheze sistemele si, mai ales, calculatoarele vechi ale functionarilor din sistemul public", a explicat Octavian Ungureanu. 

Pentru a lectura varianta integrala a Raportului pentru Bucuresti 2016, click aici!