Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA) a elaborat proiectul de Hotarare de Guvern pentru adoptarea Strategiei Nationale de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea renovarii parcului national de cladiri rezidentiale si nerezidentiale, a declarat ministrul Ion Stefan in cadrul Conferintei Nationale "Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030", ce a avut loc ieri.

"MLPDA este in proces de elaborare a Politicii Urbane, in colaborare cu Banca Mondiala. Politica Urbana, ce va fi adoptata prin Hotarare de Guvern, urmareste realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila, precum si a obiectivelor din Noua Agenda Urbana. In acelasi timp, Romania participa la efortul Uniunii Europene de tranzitie de la o economie bazata pe combustibili fosili catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon, axata pe sporirea eficientei energetice; astfel, MLPDA a elaborat proiectul de Hotarare de Guvern pentru adoptarea Strategiei de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovarii parcului national de cladiri rezidentiale si nerezidentiale", a declarat Ion Stefan.

Strategia Nationala de Renovare pe Termen Lung (SNRTL) pentru sprijinirea parcului national de cladiri rezidentiale si nerezidentiale atat publice, cat si private, intr-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienta energetica si decarbonat, pana in 2050 este absolut necesara, iar implementarea prevederilor incluse dedevine tot mai urgenta pe masura trecerii timpului. Conform datelor prezentate in nota de fundamentare a actului normativ, Romania a inregistrat progrese modeste in reducerea consumului total de energie in ultimul deceniu. Conform raportului "EU Energy in Figures 2018", publicat de Comisia Europeana pentru perioada 2010 - 2016, consumul primar de energie din tara noastra a scazut cu 8,9%, de la 34,33 milioane de tone echivalent petrol (Mtep) la 31,26 Mtep. Cu toate acestea, consumul final de energie a scazut doar cu aproximativ 1,4%, de la 22,59 Mtep la 22,28 Mtep.

In ceea ce priveste sectorul rezidential, consumul final de energie a scazut cu 8,4%, de la 8,10 Mtep la 7,42 Mtep. In cazul serviciilor, unde sunt incluse sectoarele public si comercial, consumul final de energie a scazut cu 3,7%, de la 1,88 Mtep la 1,81 Mtep.

"In consecinta, Romania a raportat ca a atins pana la sfarsitul anului 2018 doar aproximativ 56% din tinta sa de economisire a energiei pentru 2020 si, prin urmare, sunt putine sanse ca tinta sa fie atinsa. Atingerea unor tinte viitoare mai ambitioase va reprezenta o provocare semnificativa din moment ce consumul de energie pe cap de locuitor in sectorul rezidential a fost de numai 0,375 tep in 2016, aproximativ 71,5% din media UE-28. Odata cu majorarea veniturilor si cresterea utilizarii de energie, consumul de energie s-ar putea majora cu 25-30% fata de nivelul actual", se arata in nota de fundamentare.

La nivel national, consumul final de energie in sectorul de constructii reprezinta 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezinta cladiri rezidentiale, iar restul (aproximativ 8%) cladiri comerciale si publice. Sectorul rezidential are cea mai mare pondere a consumului de energie (circa 81%), in timp ce toate celelalte cladiri la un loc (birouri, scoli, spitale, spatii comerciale si alte cladiri nerezidentiale) reprezinta restul de 19% din consumul total de energie finala.

 

In pregatirea strategiei nationale de renovare pe termen lung au fost elaborate trei scenarii, care au la baza ritmuri diferite de renovare pentru fiecare deceniu, dar si abordari alternative pe tipuri de cladiri, pentru planificarea investitiilor strategiei si evaluarea necesarului de investitii, precum si a beneficiilor anticipate pe baza diferitelor niveluri ale ratelor de renovare pentru perioada 2020-2050, identificarea unui set specific de masuri si actiuni privind politicile si propunerea optiunilor pentru mecanismele de finantare si programele nationale care ar trebui puse in aplicare.

Cel trei scenarii au fost concepute pentru a garanta faptul ca fondul complet al cladirilor care trebuie sa fie renovate va fi finalizat pana in 2050, conform cerintelor directivei EPBD revizuita.

 

Scenariul 1 ia in considerare renovari in crestere graduala, cu un ritm crescand cu 0,53%-1,56% in fiecare an (peste valoarea de referinta de aproximativ 0,5% anual). Acest scenariu preconizeaza initial doar o crestere modesta a ritmului de renovare, dar poate fi atractiv in primul deceniu datorita necesitatii de a proiecta si introduce noi mecanisme financiare, de a dezvolta un program national consolidat, de a atribui noi responsabilitati diferitelor autoritati publice si de a dezvolta capacitatile pietei. Cu toate acestea, o rata de implementare mai lenta in primul deceniu va necesita o crestere mai substantiala in deceniile urmatoare (adica 2030-2050) pentru a atinge tinta din 2050.

 

Scenariul 2 (recomandat) corespunde unei cresteri mai ambitioase a ritmului de renovare pentru primul deceniu comparativ cu Scenariul 1 pentru a obtine mai multe economii pana in 2030, vizand o pondere mai mare a cladirilor cu cele mai scazute performante. Acest scenariu se concentreaza mai mult asupra cladirilor multifamiliale (CMF) (aproximativ 40% din acestea), deoarece ofera cel mai mare potential de economii de energie si de reducere a emisiilor de CO2.

 

Scenariul 3 reflecta ratele de renovare distribuite in mod egal pe fiecare an pentru fiecare deceniu. Un astfel de scenariu ar fi foarte dificil de pus in aplicare in primul deceniu, deoarece piata ar putea sa nu fie pregatita pentru un ritm atat de ridicat al renovarii. De asemenea, finantarea ar fi mult mai dificil de mobilizat. Cu toate acestea, acest lucru ar reflecta mai exact ritmul necesar pentru a atinge tinta din 2050 si tintele intermediare.

Luand in considerare ritmul de renovare, zona cladirilor renovate, numarul de beneficiari, economiile de energie estimate, reducerile de emisii de CO2 si impactul asupra sectorului constructiilor, scenariul recomandat in cadrul strategiei nationale de renovare pe termen lung si considerat optim pentru punerea in aplicare este Scenariul 2. Acesta reflecta nivelul de ambitie al tarii in ceea ce priveste economiile de energie in sectorul constructiilor si indica contributia cladirilor la tintele privind economisirea de energie pentru 2030 si ulterior.

Strategia nationala de renovare pe termen lung cuprinde si o foaie de parcurs cu masuri si indicatori de progres masurabili, cu etape intermediare pentru anii 2030, 2040 si 2050, pentru monitorizarea implementarii strategiei.

 

Potrivit proiectului de HG, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii de adoptare a Strategiei Nationale de Renovare pe Termen Lung, prin Decizie a prim-ministrului, se constituie Comitetul de coordonare pentru elaborarea Planului de actiuni pentru implementarea strategiei de renovare pe termen lung si monitorizarea implementarii acesteia, format din reprezentanti ai Secretariatului General al Guvernului, ai MLPDA, ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Ministerului Finantelor Publice, ai Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, ai Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, ai Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, precum si reprezentanti ai institutelor nationale de cercetare-dezvoltare si universitatilor de profil. Secretariatul Comitetului de coordonare este asigurat de catre Secretariatul General al Guvernului.

Totodata, in termen de 9 luni de la data intrarii in vigoare a HG, Comitetul de coordonare va elabora Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei Nationale de Renovare pe Termen Lung, care va fi supus aprobarii Guvernului.

***