A aparut in Romania un nou sistem de autorizare a investitiilor straine realizate de persoane din afara Uniunii Europene, incepand cu 18 aprilie 2022. Desi un sistem de evaluare al acestor operatiuni exista inca din 2012, noua reglementare (realizata prin OUG 46/2022) creste gradul de complexitate a procedurii, fara a aduce - cel putin pentru moment, in lipsa unor norme de aplicare - vreun beneficiu suplimentar. In schimb, amenzile ajung pana la 10% din cifra de afaceri realizata in anul anterior la nivel mondial!

 

Practic, orice investitor din afara UE - american, rus, britanic, chinez, canadian, elvetian, japonez, turc, sud-african etc. - care doreste sa cumpere o firma ori un activ in Romania sau care doreste sa faca o investitie de la zero in anumite domenii si care este dispus sa cheltuiasca mai mult de 2.000.000 euro (adica nimica toata, in termenii economiei actuale) trebuie sa obtina un aviz favorabil de la autoritatile romane.

Investitiile pentru care este obligatorie obtinerea acestui aviz trebuie sa se incadreze intr-unul din urmatoarele domenii, de care depinde, potrivit hotararii CSAT 73/2012, ordinea publica si securitatea Romaniei. Acestea sunt - fara alte detalii sau precizari - securitatea cetateanului si a colectivitatilor, a frontierelor, cea energetica, a transporturilor, a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, a infrastructurii critice, a sistemelor informatice si a celor de comunicatii, a activitatii financiare, fiscale, bancare si de asigurari, a producerii si circulatiei armamentului, munitiilor, explozibililor si substantelor toxice, securitatea industriala, precum si protectia impotriva dezastrelor, a agriculturii si mediului inconjurator, respectiv protectia operatiunilor de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora.

 

Prima intrebare ar fi de ce este necesar un astfel de sistem de autorizare a investitiilor straine directe. Acest sistem este reglementat in UE, la nivel de principiu, fara prea multe detalii procedurale, prin Regulamentul 2019/452 si este in vigoare din 11 octombrie 2020. Sarcina de a evalua compatibilitatea investitiilor straine directe cu securitatea si ordinea publica nationale revine, in primul rand, fiecarui stat membru. Regulamentul nu discrimineaza impotriva investitorilor din anumite state, desi s-a speculat in timpul elaborarii sale ca cei vizati ar fi in primul rand investitorii chinezi si cei rusi. Totusi, acest instrument a fost folosit de diverse state membre pentru a restrictiona si alti investitori: de exemplu, la finalul anului 2020, Franta a blocat achizitia producatorului de echipamente militare Photonis de catre grupul american Teledyne, argumentul fundamental fiind acela ca suveranitatea Frantei este prioritara. Prin urmare, investitorii din statele membre NATO (de exemplu) nu sunt scutiti de la aceasta autorizare.

 

In principiu, din 2012 incoace, daca investitia viza unul din domeniile indicate mai sus, trebuia obtinuta aprobarea CSAT, fie prin notificarea directa a CSAT, fie prin notificarea unei concentrari economice la Consiliul Concurentei (care, mai departe, informa CSAT-ul). Noul sistem, implementat prin OUG 46/2022, presupune aparitia unei Comisii pentru examinarea investitiilor straine directe (prescurtata CEISD), care nu are personalitate juridica si al carei secretariat este asigurat de Consiliul Concurentei. Din aceasta comisie fac parte reprezentanti ai primului-ministru, ai Consiliului Concurentei, ai Secretariatului General al Guvernului si ai noua ministere. De asemenea, sunt invitati permanenti reprezentantii SRI si SIE. Domeniile de activitate vizate sunt cele precizate, inca de acum 10 ani, in Hotararea CSAT 73/2012 (si enumerate mai sus).

 

In primul rand, amenzile sunt foarte mari, similare celor din domeniul concurentei: pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata la nivel mondial in anul financiar anterior sanctionarii. In cazul intreprinderilor nou-infiintate ca urmare a unei investitii straine directe, care nu au inregistrat cifra de afaceri in anul anterior sanctionarii, acestea vor primi o amenda cuprinsa intre 10.000.000 lei si 50.000.000 lei. Eventualele amenzi sunt aplicate de Consiliul Concurentei.

In al doilea rand, nu ar trebui autorizate decat investitiile de peste 2.000.000 euro - oricum, un plafon foarte scazut. Chiar si asa, pot fi supuse examinarii si avizarii CEISD si investitiile straine directe care nu depasesc pragul de 2.000.000 euro, daca, prin natura sau efectele lor potentiale, pot avea impact asupra securitatii sau ordinii publice sau prezinta riscuri la adresa acestora. Cu alte cuvinte, nenotificarea unei investitii mai mici de 2.000.000 euro se face pe riscul investitorului, care ar putea afla ulterior ca era totusi necesar sa obtina autorizarea.

In al treilea rand, criteriile folosite de CEISD pentru evaluarea unei investitii sunt cele din Regulamentul UE 2019/452, anume (in special, deci nu limitativ): (a) daca investitorul strain este controlat direct sau indirect de guvernul unei tari non-UE, inclusiv de organisme de stat sau de fortele armate ale acesteia, inclusiv prin structura de proprietate sau prin finantari semnificative; (b) daca investitorul strain a fost deja implicat in activitati care afecteaza securitatea sau ordinea publica intr-un stat membru UE; sau (c) daca exista un risc serios ca investitorul strain sa desfasoare activitati ilegale sau infractionale.

 

Normele de aplicare ale OUG 46/2022 ar trebui sa apara pana pe 17 iunie 2022. Acestea ar trebui sa detalieze, in primul rand, care sunt investitiile ce trebuie notificate. Nu contesta nimeni ca armamentul, munitiile si produsele cu dubla utilizare (militara si civila) sunt aspecte sensibile, dar marea majoritate a operatiunilor economice se refera la chestiuni mult mai banale. De exemplu, intra in categoria investitiilor ce necesita autorizare achizitia unei clinici stomatologice sau a unui lant de farmacii? Este vorba in acest caz despre infrastructura in domeniul sanatatii (mentionata expres in Regulamentul UE) sau nu? Dar achizitia unei participatii intr-o firma privata de curierat poate aduce atingere securitatii transporturilor? Oare dezvoltarea de la zero, cu o investitie japoneza ori americana, a unui software care faciliteaza comenzile online de mancare, activitate atat de importanta in timpul pandemiei, face parte din conceptul de „securitate a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale”? Achizitia unei ferme cu 800 de hectare de teren arabil de catre un investitor arab poate aduce atingere “protectiei agriculturii”? Extinderea unei investitii, cu fonduri canadiene, pentru realizarea de casti de protectie, in uzina sau pe santier, aduce atingere “securitatii industriale” sau „protectiei impotriva dezastrelor”?

Amintim ca amenzile sunt enorme, de pana la 10% din cifra de afaceri mondiala pe anul anterior. Chiar in lipsa unei cifre de afaceri in anii anteriori, amenda minima e de 10.000.000 lei. Nu numai amenzile sunt problematice. Este destul de clar ca OUG 46/2022 a fost redactata intr-un termen foarte scurt, uneori prin procedeul copy-paste - de exemplu, art. 12(6) mentioneaza ca “prescriptia incepe sa curga de la data incetarii ultimului act sau fapt anticoncurential in cauza”, formularea fiind copiata din Legea concurentei 21/1996, fara inlocuirea termenului “anticoncurential” cu ceva mai potrivit contextului investitiilor straine. Nu ramane, deci, decat sa speram ca redactarea normelor de aplicare se va face cu atentie sporita la potentialele efecte nocive, greu de evaluat la acest moment - mergand pana la blocarea cvasi-completa a investitiilor non-UE in Romania.